Ascensiunea berilor de fructe în România

Deși este o băutură care se consumă mai degrabă vara, mai nou, odată cu apariția și răspândirea trendului de bere artizanală, a apărut și varianta de bere cu fructe, foarte apreciată de români indiferent de anotimp. De ce? Pentru că tocmai gustul special de fruct face această licoare atât de versatilă încât poate fi consumată ca o băutură specială. Astfel, atunci când prima opțiune este berea tradițională, putem găsi și un plan B cu aceste băuturi  fructate.

Berea artizanală cu fructe ajunge să dobândească un caracter atât de special, încât sortimentele propuse de unii producători se bucură de tot atâta apreciere cât un cocteil de vară sau un vin bun, despre care se știe că are arome speciale, detectabile și despre care se poate vorbi îndelung. Așadar, berea cu fructe devine o băutură elegantă, cochetă, interesantă și apreciată de multe persoane cărora le plac gusturile noi, neașteptate și aromele care, la fel ca în cazul vinului, ajung să fie descoperite la diferitele etape ale aprecierii gustative. Berea artizanală cu fructe devine un soi de turneu gastronomic, pe parcursul căruia se fac simțite gustul de malț și cereale maturate și amestecul de aciditate și dulceață, care se lasă observate în diferite momente ale aprecierii gustului berii.

Vara au succes și variantele clasice de la marii producători, cu arome de soc, lămâie, grepfrut, pere și alte fructe, sortimentele cu un conținut redus de alcool, sau chiar cele fără alcool. Dar apariția berilor artizanale convinge clienții să le consume din ce în ce mai mult, deși au un preț mai ridicat comparativ cu sortimentele oferite de producătorii mari. Un element extra este faptul că cei care se dedică să distribuie și să includă aceste sortimente de bere cu fructe în ofertă știu deja foarte bine cu ce se pot combina în mod ideal, pentru o explozie de gusturi și pentru o experiență gastronomică memorabilă.

Am putea spune chiar că bogăția și intensitatea berii artizanale cu gust de fructe au devenit în multe cazuri motive de competiție cu vinurile, mai ales în timpul verii, când berea este de obicei mai apreciată și mai cerută. Astfel se câștigă clienți și în rândul celor care în general evită berea pentru că nu le este pe plac gustul ei amar. Cum așa? Pentru că aroma de fruct estompează sau chiar elimină gustul amar și de multe ori berea fructată seamănă mai degrabă cu un sirop de pe vremea copilăriei, pregătit acasă, de bunica – mai puțin cu o băutură alcoolică. Și trendul este în continuă creștere. Așadar, cei care se dedică fabricării berii artizanale încă au o serie de posibilități și combinații generoase de experimentat, de încercat și de combinat, cu opțiuni apetisante potrivite pentru aperitive, feluri principale sau deserturi.

Consumatorii pasionaţi de berea artizanală afirmă că o preferă deoarece nu conţine aditivi sau conservanţi, are o aromă mai puternică, mai puţin acid şi este produsă prin fermentaţie naturală.

Berea a fost adusă în Europa din Orientul Mijlociu de-a lungul Mării Mediterane și a devenit parte integrantă a vieţii pe Bătrânul Continent. Mai ales în Europa de Nord, unde culturile bogate de orz au furnizat ingredientul de bază, berea a fost integrată rapid, nu doar pentru valoarea ei nutritivă, ci şi pentru că era considerată o alternativă mai sănătoasă la apă, despre care cu greu se putea şti în acea vreme dacă este potabilă sau nu.

În Evul Mediu timpuriu s-a născut ceea ce putem numi o bere modernă. Berarii utilizau de sute de ani malţul de orz ca sursă principală de zaharuri fermentabile. Din fericire, în jurul secolului al XII-lea orzul a fost înlocuit cu hamei, considerat un ingredient mai bun pentru a obține gustul amar și aroma berii. Această noutate a apărut prin anul 1150, când călugării germani au început să utilizeze frecvent hamei sălbatic în bere, iar ingredientul a „prins” rapid. Berarii au descoperit că hameiul adăuga un gust amărui mult mai plăcut, care potolea setea pe vreme caniculară şi, în plus, acţiona ca un conservant natural, care prelungea viaţa berii.

De altfel, în Evul Mediu, călugării erau berarii cei mai talentaţi: aproape fiecare mănăstire avea o „fabrică” de bere. Mulţi pun pe seama călugărilor din acea perioadă şi ideea de a păstra berea la rece, pentru a-i îmbunătăţi aroma. Tradiţia monahală de fabricare a berii există şi acum, mai multe mănăstiri belgiene fiind clasate și astăzi printre cei mai mari fabricanţi de bere artizanală din lume.

Ţările din Europa de Nord precum Germania, Belgia şi Marea Britanie au devenit centre de producţie a berii şi multe dintre brandurile recunoscute astăzi de băutorii pasionaţi îşi au rădăcinile în Marea Britanie. Spre exemplu, berile pale, ale, porter şi stout se prepară în Anglia şi Irlanda de sute de ani. 

Dar berea din acele perioade timpurii ar fi fost, probabil, mult prea greu de savurat și digerat de către omul modern. Licoarea era făcută cu o serie de plante sau fructe care îi dădeau un gust intens, amar şi un miros greu de fructe fermentate.

Când vine vorba de berile artizanale cu fructe din ziua de azi, e important de știut că există o diferență semnificativă între berile de fructe și berile cu gust de fructe. Cele cu gust de fructe doar conțin aditivi dulci, cu arome zaharate, în timp ce berea artizanală din fructe are un conținut bogat de fructe, obținut prin adaos de piure de fructe, sau este fermentată prin adaos de fructe. Berile artizanale kriek sunt acele beri care conțin cireșe sau vișine chiar cu sâmbure, care pot da un o aromă amăruie suplimentară și care, lăsate prea mult la fermentat, pot domina prin gustul lor amărui.

Berea cu cireșe negre este una extrem de apreciată și probabil cea mai cunoscută dintre toate variantele, la fel ca cea cu căpșuni sau mure. Cea cu cireșe negre, cu gustul ei copleșitor și de o amploare pătrunzătoare, poate fi servită alături de feluri principale, cum ar fi carnea de porc sau vită, în timp ce berea cu căpșuni sau mure este o alegere perfectă pentru a completa preparatele din carne de pui sau pește cu un gust mai intens, cum ar fi somonul. Dar fiind vorba de o bere, care se consumă chiar și în timpul zilei, merită să ne gândim la antreuri cu care să o oferim clienților. Cu cât le asociem mai bine cu berea respectivă, cu atât mai mult vom contribui la o experiență gastronomică de neuitat.

Deși cartofii pai sunt alegerea cea mai evidentă lângă bere, merită să pregătim și niște opțiuni speciale, care să completeze berile în mod excepțional. De exemplu vă pot veni în ajutor gustările de la Aviko, pe care le puteți pregăti rapid. Gustările cu brânză Cheddar sunt fenomenale cu berea de căpșuni, la fel ca și burgerul de porumb picant, o opțiune vegetariană excelentă, care ajunge să fie cerută din ce în ce mai mult de către clienți. Și, evident, inelele de ceapă în înveliș crocant sunt și ele o opțiune de aperitiv care va completa în mod ideal berea artizanală cu gust de fructe, va combina gusturile toamnei și va crea o experiență gastronomică specială, ideală pentru această perioadă a anului. Gustările de brânză cu sos Habanero și tringhurile de macaroane cu brânză sunt și ele opțiuni perfecte alături de o bere artizanală cu sau fără gust de fructe, în special dacă alegem un sortiment cu gust mai pronunțat, mai amar. Dar și opțiunile mai dulci vor fi ideale pentru o întâlnire cu prietenii sau colegii după orele de birou.

Iar dacă aveți poftă de ceva dulce nu uitați: prăjiturelele churros de la Aviko pot fi combinate cu berea artizanală cu fructe, mai ales cea cu căpșuni. Așadar, vă invităm să încercați noile sortimente de bere – ca atare sau în combinații cu aperitive gustoase – iată o idee perfectă de răsfăț după o zi încărcată!

Pagini sugerate

Scrie un comentariu!