Deserturi românești

Nu este ușor să alegem doar câteva dintre nenumăratele bunătăți românești și preparate pe care ne-am obișnuit să le mâncăm acasă, și nici să găsim un motiv pentru a exclude altele, despre care nu vom vorbi acum. Însă vă invităm să cunoașteți câteva dulciuri despre care am ales să vă povestim.

Pe lista deserturilor simple, care pot fi pregătite cu ușurință în casă se află clătitele și plăcintele, în varianta sărată sau dulce, amândouă apreciate deopotrivă de către adulți și copii. Însă merită să menționăm că variantele sărate ale plăcintelor nu se consumă atât de mult ca desert, ci mai degrabă la micul dejun, împreună cu un iaurt. Umplutura poate fi din caș sau urdă cu verdețuri, pentru variantele sărate – din varză sau ciuperci, ori pentru variantele dulci – cu mere, vanilie sau vișine. Plăcintele se pot servi cu succes cu lapte, un ceai sau o sana, în această combinație ele fiind o mâncare mai consistentă. Clătitele se oferă și ca street food, cu umpluturi variate – vanilie, Nutella, nuci, mascarpone, fructe de pădure sau diferite gemuri din fructe. Mai nou se găsesc și variantele sărate, cu șuncă și cașcaval sau ciuperci și cașcaval.

Dintre tendințele care se adoptă și la noi putem menționa preferința pentru variantele vegane de dulciuri și deserturi, precum și prăjiturile paleo, adică fără conținut de produse procesate, dar și variantele regândite ale unor diverse deserturi. Chiar și modul de servire al produselor este din ce în ce mai variat, acesta fiind și el regândit. Bunătățile, fie ele de street food sau „clasice”, pe care restaurantele le oferă, reflectă stilul de viață pe care îl trăim cu toții: agitația orașului și viața mereu pe fugă au efect și asupra modului de ambalare, dar și de servire. Pentru variantele ambalate de obicei găsim ambalaje din plastic, cu toate că noile tendințe sunt de a evita folosirea plasticului – la noi însă aceasta nu este o problemă complet rezolvată. Mai nou putem găsi și noi mousse de ciocolată, precum și variante cu alte gusturi, spre exemplu de mango, sau mai clasice, spre exemplu de vanilie. Fiind servite la pahar, aceste deserturi aduc aminte de atmosfera orașului agitat, unde timpul nu ajunge niciodată, iar mâncarea se mănâncă mai repede și în porții mai mici. Stilul de viață sănătos ne cere să fim mai atenți la ce consumăm, la ce fel de deserturi alegem și să ne interesăm dacă există variante cu un conținut caloric mai redus. Variantele sănătoase de dulciuri se găsesc din ce în ce mai des și la noi, spre exemplu budinca de tapioca sau de chia, la care se adaugă diverse sortimente de gem pregătite din mure, afine, caise, sau un sos de mango, vanilie – decorate cu bucăți de nucă de cocos.

Însă printre multele dulciuri mai sănătoase, cu un conținut mai ridicat de proteine și care sunt dedicate în special celor care fac sport, se numără și batoanele de proteine, în variante fără gluten, lactoză și zahăr. Pe lângă variantele furnizate de marii producători, aceste batoane, care se pot pregăti din fructe uscate și mai multe tipuri de nuci, oferă multiple opțiuni, pentru diverse gusturi. Mai nou, aceste variante sunt incluse și în meniul barurilor care își construiesc profilul mai ales axându-se pe produse sănătoase. 

Însă merită menționat că, pe lângă trendurile de bucătărie „reformate”, există în paralel și trenduri care reflectă o anumită nostalgie față de trecut și față de produsele care erau făcute în casă, în perioada când abia se găseau câteva dulciuri pentru copii. Salamul de biscuiți a reapărut în oferta street food, iar variantele regândite apar și ele încet, dar sigur, pe oferta meniurilor de restaurante, mai ales variantele cu gust de castane sau cele care conțin diferite tipuri de nuci.

Un alt desert tradițional care a apărut în meniul restaurantelor este desertul spaniol churros, care, datorită gustului neutru, poate fi asortat cu fel de fel de bunătăți autohtone. Deși de obicei se servesc cu zahăr pudră și scorțișoară, prăjiturelele se pot oferi și cu mascarpone și Nutella, sau cu gemuri cu gust special – spre exemplu de gutui, caise, de căpșuni, vișine, mere sau portocale, dar și cu frișcă sau înghețată. Gemul de gutui este special, fructul fiind specific zonei noastre. Totuși, nu este atât de răspândit încât să nu fie apreciat în restaurante de către clienții locali. Dacă doriți să aveți în oferta dumneavoastră un gem pe care să îl puteți oferi împreună cu diferite deserturi, și chiar lângă carne, vă recomandăm să pregătiți toamna gem de gutui – cu siguranță veți câștiga aprecierea oaspeților. Haideți să vedem cum se poate prepara această dulceață:

Într-o cratiță puneți la fiert apa împreună cu zahărul. După 10-15 minute veți vedea că se va forma un sirop bine legat, ușor vâscos. După ce ați spălat bine gutuile, îndepărtând tot puful, tăiați-le în două și curățați căsuța cu sâmburi și cotoare, apoi dați fructele pe răzătoarea mare, sau tocați-le la robot. Nu e nevoie să fie curățate de coajă. Stropiți gutuile cu suc de lămâie, apoi adăugați-le în siropul de zahăr, pe care îl puneți pe foc. Dacă doriți, puteți adăuga pudră de scorțișoară. Amestecați din când în când, pentru a evita lipirea gemului de fundul vasului. Dulceața este gata atunci când ajunge la consistența dorita. Puteți testa punând câteva picături pe o farfurie rece. Dacă nu e prea lichid, atunci gemul este gata. Trebuie să știți că se va mai îngroșa după ce se va răci. După ce v-ați hotărât cu privire la consistență, turnați gemul fierbinte în borcane, care tebuie sterilizate în prealabil în cuptor, la 150 de grade. Se întorc borcanele cu capacul în jos, pentru a crea vacuum. După 15 minute se pot întoarce în poziția normală, apoi se acoperă cu un pled gros și se lasă să se răceasca lent. Gemul astfel preparat rezistă chiar şi 2 ani fără nicio problemă.

Pentru a servi clătitele pregătite la restaurant sau prăjiturelele churros de la Aviko, un preparat care devine din ce în ce mai cunoscut și cerut, puteți folosi gemul de gutui, o dulceață cu adevărat specială!

Pagini sugerate

Scrie un comentariu!