Mă iubește, nu mă iubește, MĂ IUBEȘTE – flori comestibile pe farfurie

Din ce în ce în ce mai multe restaurante oferă flori comestibile în lista meniurilor. Florile sunt noutăți redescoperite, deoarece florile au fost dintotdeauna folosite, însă cu timpul am uitat de ele. Numai că gastronomia de lux le-a redescoperit, iar utilizarea lor s-a răspândit din nou. Mai nou vedem hot-dogi decorați cu begonii, sau constatăm că deasupra sosului de vânătoare se pun flori de catifea. Dar de unde provin aceste flori? Care e comestibilă și care nu? Au un gust anume? Încercăm să vă oferim răspunsuri în cele ce urmează.

Ca și în cazul ciupercilor, trebuie să știm că putem mânca doar acele flori despre care știm 100% că sunt comestibile. Nu toate florile autohtone sunt comestibile – lăcrămioara, de exemplu, ne poate aduce o serie de probleme. Însă este important să folosim flori care provin dintr-un mediu curat, să nu le culegem de la marginea autostrăzilor, sau din pădurea aflată la marginea orașului, unde cu 2 zile în urmă a avut loc o dezinsecție. În cazul în care chiar noi suntem cultivatori, trebuie să avem în vedere anumite aspecte: floarea mărului e comestibilă, are un gust deosebit și arată fenomenal, însă dacă am stropit pomii, cel mai bine este să excludem florile din meniu. Florile comestibile sunt produse și de agenți comerciali – în urmă cu câțiva ani încă le aduceam din Olanda. 

04_23

Chiar dacă florile se folosesc din ce în ce mai des pentru decorarea mâncărurilor, pentru mulți încă pare a fi ceva exotic – chiar din postările de pe Instagram se vede clar că majoritatea mâncărurilor fotografiate sunt decorate cu flori. Așadar, bucătarul le poate folosi și în scopuri de marketing: cine poate rezista unui platou decorat cu flori de trandafir sau lalele? E bine de știut că laleaua are gustul asemănător cu cel al castraveților, deci trebuie să ținem cont de gustul florilor atunci când le folosim ca elemente de decor.

Majoritatea florilor au doar petalele comestibile – pistilul și stamina nu se folosesc. Excepție face zambila, care poate fi consumată în întregime, iar textura ei crocantă aduce un iz interesant. Un factor important îl reprezintă prospețimea și maturitatea florii – nu se recomandă folosirea bobocilor sau a florilor prea mature. Trebuie păstrate la răcoare, la fel ca și legumele și fructele, și puse în apă, eventual în frigider. Florile culese cu boboci pot fi folosite doar în ziua în care au fost culese. Begoniile rămân proaspete timp de 3-4 zile și aduc o aroma de citrice mâncărurilor la care sunt folosite.

Merită luate în considerare și florile ierburilor, majoritatea lor fiind comestibile, gustul florii fiind mai intens decât frunzele sau tulpina. Floarea de mărar, cu inflorescențele ei mărunte și albe, este decorul perfect pentru un sote de dovlecel. Vara, velouté-ul de dovleac, cubulețele de dovlecel murat sau tocănița pot fi decorate cu flori de mărar și semințe de muștar. 

Apropo – florile de dovleac sunt și ele comestibile – iar zucchiniul are cea mai mare tradiție gastronomică. În Italia florile de zucchini se umplu cu ricotta, după care se prăjesc în înveliș crocant. O alternativă românească poate fi floarea de dovleac umplută cu brânză de oaie sau capră, care apoi este prăjită în înveliș crocant și servită cu un risotto moale și ulei de mărar. Floarea de dovleac nu mai apare doar ca element decorativ, ci ca elementul dominant al preparatului.

Pagini sugerate

Scrie un comentariu!