Vă invităm să gustați bunătățile culinare românești!

Bucătăria tradițională românească este vastă și cuprinde nenumărate obiceiuri și tradiții culinare, mâncăruri specifice, care păstrează urmele culturilor gastronomice ale altor popoare.

Gastronomia românească folosește o gamă variată de produse din carne și lactate, care se caracterizează atât prin felul de condimentare și aromele folosite, cât și prin tehnicile de preparare.

O mâncare tipic românească este mămăliga. Aceasta este o fiertură din făină de porumb, cu sare și uneori cu adaos de zer, unt sau brânză, în funcție de preparatul final obținut. Mămăliga era un aliment de bază pentru țăranii agricultori și pentru crescătorii de animale, preparatul înlocuind pâinea, care în perioada pre-industrială era obținută prin prelucrare manuală.

În bucătăria românească se folosește foarte des carnea de porc, dar se consumă și carne de vită, de pui, oaie sau miel, precum și carne de vânat. Alte mâncăruri tradiționale sunt sarmalele, slănina afumată, cârnații afumați, ciorba de fasole cu ciolan, micii, chiftelele, ciorba de burtă, pomana porcului, și multe altele.

andrew-wong-1230852-unsplash

Sărbătorile românești sunt pline de tradiții gastronomice. Astfel, în preajma Crăciunului românii au obiceiul de a pregăti friptură de porc, cârnați și sarmale, dar nici cozonacul sau plăcinta nu pot lipsi de la masă. De Paște, gospodinele pregătesc drob de miel, ciorbă de miel, cozonac, pască și nelipsitele ouă roșii, acestea fiind un obicei din cele mai vechi timpuri – nu doar în România. Românii sunt foarte credincioși, iar acest fapt se reflectă în tradiția culinară. În timpul postului înainte de Crăciun sau de Paști, carnea și celelalte ingrediente de origine animală sunt înlocuite cu ingeniozitate. Astfel, gospodinele pregătesc mâncăruri vegetariene, cum ar fi sarmale cu gris de grâu sau mălai, dar și consumă și ciuperci, pateuri vegetale, etc.

Pe lângă tradițiile culinare din preajma sărbătorilor, românii au un stil aparte de a mânca. De exemplu, micul dejun conține multe feluri de lactate și uneori ouă, salam sau șuncă. Masa este bogată și la prânz, cu 2, chiar 3 feluri: după supă sau ciorbă se mănâncă preparate din carne de porc, vită, pui sau miel, însoțite de diverse garnituri.

În bucătăria românească desertul ocupă un loc special: dulcețurile, prăjiturile, gogoșile, plăcintele sau papanașii sunt deserturi foarte cunoscute, papanașii fiind o specialitate specific românească. Aceștia sunt gogoși în formă de inel, și au la bază grisul de grâu și brânza de vaci, spre deosebire de gogoșile clasice, care se pregătesc din făină. Se decorează cu smântână și dulceață din diverse fructe, și sunt desertul preferat al românilor.

Românii sunt obișnuiți să folosească diverse condimente, cum ar fi tarhon, cimbru, usturoi, borș – o zeamă obținută prin fermentarea în apă a tărâțelor de grâu. De asemenea, vinul este băutura apreciată de către mulți români, la fel ca și țuica, care nu poate lipsi de la nunți și botezuri.

Sarmalele sunt prezente în bucătăria fiecărei gospodării, acest preparat fiind servit cu smântână și uneori cu mămăligă, spre bucuria turiștilor care vizitează țara. Lactatele ocupă și ele un loc special în bucătăria românească, iar „mititeii” sunt și ei pe lista preparatelor încercate și îndrăgite de străini.

Acestea sunt principalele obiceiuri culinare caracteristice zonei carpato-danubiano-pontice, dar bineînțeles, fiecare zonă geografică are propriile obiceiuri și tradiții culinare. De exemplu, în Moldova este populară mămăliga cu smântână, la fel ca și borșul, în timp ce ardelenii apreciază, totodată și gulașul și papricașul. Ciorba de burtă, originară din Muntenia, este un alt preparat foarte cunoscut pe întreg teritoriul țării. Gastronomia românească este foarte colorată și generoasă, așa că toate bunătățile specifice acestei țări merită încercate!

Pagini sugerate

Scrie un comentariu!